Poeziile lui Mihnea

Redau mai jos cateva din poeziile scrise de Mihnea, baiatul meu (13 ani)

Primăvara

Când te văd,
Dragă primăvară,
Inima îmi sare din piept.
Abia dac-o mai pot ţine
De atâta fericire.



Bine ai sosit din nou!
Eşti cel mai minunat cadou.
În inima mea te primesc
Te sărut şi îţi zâmbesc.
Dragă primăvară,
Te iubesc!


Început de primăvară

Când străluceşte soarele pe cer
Stau şi mă gândesc,
La clipele frumoase de primăvară
Petrecute împreună cu iubita mea
Sub clar de lună.

Încă stau şi privesc
Primii ghiocei abia apăruţi
Sau chinuidu-se să iasă
De sub zăpada răcoroasă,
Care se topeşte-ncet, 
Ca un cub de gheaţă
Într-un pahar cu apă.

Mă uit pe geam, plin de fericire
Şi abia astept să ies afară,
Să miros primăvara.

Mama

Ea întotdeauna te-ajută
Să pricepi tot ce-i confuz
Şi te mângâie pe creştet.
Atunci când eşti mofluz.
Ea te-ajută să-nţelegi,
Că-n viaţă nu faci nimic
Dacă n-ai un interes
Şi nici dacă, inima
Nu-i dă, câteodată, ghes.
De la ea poţi afla, chiar mai mult :
Cum să procedezi acum,
Ca atunci când vei fi mare
Să te comporţi ca un adult.

Nervi

Nervii ăştia te distrug,
Sau te trimit la doctor
Daca te laşi în voia lor.
Dacă bei nu faci nimic,
Chiar dacă paharu-i mic.
Cel mai bine-i să-i eviti:
Să nu te cerţi, şi să nu minţi.
Din când în când, să te gândeşti
Că dacă te cerţi, albeşti.
Şi că nu-i plăcere mare,
Să ţii mult o suparare.
Nici să stai să te gândeşti,
Cum să faci să păcăleşti.
Dacă te supără cineva
E bine să gândeşti aşa:
Cum să fac de-aici să fug,
Că nervii ăştia mă distrug?
Iar când te cerţi e bine sa-ţi zici:
Aoleu, ce fac aici???

Logica

Logica e o minune!
Zău, că nu vă mint aici.
Mi-a spus-o mie un amic
Că fără ea nu faci nimic
Si dacă-ţi sare ţandăra,
Eşti un tâmpit.
Ea te-ajută cam în toate.
Să înveţi la mate,
Teoreme şi formule,
Logica şi asta poate.
Daţi-i, prin urmare, bici!
Logică, mai eşti aici??

Viaţă scurtă

Viaţă scurtă,
Viaţă scurtă,
Tu abia vii
Şi repede pleci.
Prea puţin
Cu noi petreci.
Şi tristeţe
Ne laşi nouă,
Numai plânsete
Şi rouă.
Viaţă scurtă,
Tu ne faci
Mai fricoşi
Şi mult mai laşi.
Viaţă scurtă,
Tu îmi iei
Bunicii şi părinţii mei,
Dar, oricât ai vrea,
N-o să-mi poţi lua
Şi iubirea pentru ei.

Read More

Reinoiti-va contractele sau luati cartele telefonice

Scriu acest post deoarece foarte multe persoane cunoscute de-ale mele nu stiu de noile tipuri de abonamente telefonice sau de avantajul cartelelor telefonice si platesc bani cu sacul pentru niste servicii depasite.

Nu stiu cum sta treaba in alte retele de telefonie mobila, dar eu va expun putin din avantajele noi ale serviciilor telefonice de la Vodafone Romania fiindca sun abonat al lor inca de pe vremea cand se numeau Conex si am si o cartela telefonica de la ei.

Va sugerez sa va interesati de valabilitatea contractului detinut (de obicei aceasta este de un an sau doi in functie de serviciile sau aparatele mobile achizitionate la un moment dat). Nimeni nu va va anunta niciodata faptul ca, contractul v-a expirat fiindca au tot interesul sa incaseze multi bani de pe urma noastra.

Daca contractul a expirat, aveti posibilitatea incheierii unui nou contract dar cu alte facilitati si costuri mult mai mici.

Orice dealer va va pune la dispozitie aceste informatii, chiar daca la inceput va vor prezenta facilitatile la abonamente comparabile cu cel platit de dumneavoastra.

In functie de bugetul detinut puteti opta pentru abonamente mai ieftine si care au si ele destul de multe facilitati gen minute incluse in retea, minute in retelele nationale, ceva trafic pe Internet....etc...

Daca cumva nu doriti incheierea unui nou contract cu ei, atunci puteti opta pentru varianta cartelelor telefonice de la acelasi operator de telefonie sau altul.

Avantajele de pe cartele sun aproape duble decat la abonament. N-am inteles chestia asta niciodata, dar nici nu ma mai straduiesc sa o inteleg deoarece mi se pare firesc ca avantaje mai mari sa ai pe abonamente avand platitori fideli. Ei prefera sa-si promoveze serviciile si sa acapareze un segment cat mai mare de utilizatori si pe cartele, deoarece in timp, mare parte din acestia trec la abonament fiind plictisiti sau stresati de reinoirea valabilitatii cartelei telefonice.

Nu stiu cum este in alte retele, dar cei de la Vodafone mi s-au parut smecheri! La cartela telefonica pe care o detin, posibilitatea de a initia apeluri telefonice imi expirase in data de 11. Eu am reincarcat in data de 18. Valabilitatea mi s-a prelungit doar pana in data de 11 a lunii urmatoare, nu pana in 18 cum ar fi fost firesc! Deci m-au taxat retroactiv pentru niste servicii de care nu am beneficiat timp de 7 zile. Deci mare atentie la facilitatile cartelelor si modalitatea de reinoire a valabilitatii acestora.

Am intalnit multe persoane printre care si parintii mei, care detinand cartele telefonice, plateau gras si nu aveau nici o facilitate. Apeland *137# parca, veti vedea pentru ce pachete puteti opta functie de banii de pe cartela dv-stra.

Deci, va sugerez sa consultati operatorul de telefonie printr-un dealer autorizat si sa va schimbati abonamentul sau cartela.

Mai jos va pun la dispozitie link-urile catre pagina Vodafone unde sunt detaliate ofertele actuale atat pentru abonati cat si pentru detinatorii de cartele telefonice.

https://www.vodafone.ro/personal/oferte-speciale/promotie-la-abonamente/index.htm

https://www.vodafone.ro/personal/oferte-speciale/promotie-la-cartela-vodafone/index.htm

(optiunile sunt in stanga)

Read More

Impresii de calatorie din Anglia - partea a 2-a

Desi nu am prea multa inspiratie in continuarea acestor impresii de calatorie, o fac totusi deoarece inca mai reusesc sa-mi aduc aminte de una-alta si in pus mai sunt si chestiile care m-au impresionat intr-un mod placut sau mai putin.

Asa cum terminam postul anterior, am reusit dupa ceva mici peripetii sa ajungem si pe insula, adica in Marea Britanie zisa si Regatul Unit.

Am atrerizat cu bine si fiindca poarta era destul de aproape, baietii destepti de acolo au tras repede o panglica sustinuta de cativa stalpi care sa ne ghideze incotro trebuie s-o luam, ne mai fiind nevoie de autobuze care sa ne duca doua sute de metri (asta vis a vis de o remarca primita la postarea anterioara in care mi se spunea ca oricat de scurta ar fi distanta pana la avion, aceasta se face obligatoriu cu autobuzul....da...asa se pare ca la noi functioneaza aceasta chestie, altii mai destepti stiu cum sa faca acest lucru ceva mai simplu!).

Dupa ce parasisem Baneasa care asa cum spuneam arata ca o autogara...pana nu demult i se spunea chiar
aerogara...chiar nu stiu de ce i-au schimbat numele in aeroport, am pasit pe aeroportul din Luton situat undeva la nord de Londra, un aeroport nu extraordinar de mare, dar sigur mai mare decat toate aerogarile noastre luate la un loc. Luxos, curat si cu personal foarte amabil. Dupa o verificare a actelor de catre vamesii englezi, am purces la drum catre Northampton in masina cumnatei mele care ne-a asteptat cu tot familionul la aeroport.

Probabil nu spun ceva nou pentru cei ce au calatorit prin Europa deoarece ceea ce am vazut si trait in Anglia, este similar in toate tarile vest europene si de acest lucru m-a convins la intoarcere cu masina cand am trecut prin Franta, Germania, Austria si Ungaria.

In primul rand sunt autostrazi de legatura intre orase, pe doua sau trei benzi, functie de traficul inregistrat pe acestea. Acolo, autostrazile sunt ceva asa de comun ca nu ti se pare deloc nefiresc cand si centura oraselor este practic tot o autostrada. Calitatea superioara a asfaltului folosit te determina sa rulezi fara nici un stres pe ele, stres care ar putea fi dat de aparitia unei gropi nesemnalizate sau a unor lucrari in executie. Totul este marcat si semnalizat de la mare distanta. Nu exista sa te incadrezi gresit deoarece cu trei km inainte esti semnalizat asupra directiilor alternative si iesirilor din autostrada. Daca totusi ai ratat cumva o iesire, atunci mai mergi opt sau zece kilometri pana la o alta iesire care te poate intoarce pe autostrada si apoi putanda alege directia corecta. Cu un navigator bun nu exista sa te ratacesti sau sa ratezi vre-o iesire! (tot schepsisul este ca la sensurile giratorii sa se ruleze cu viteza destul de mica pentru a nu deruta navigatorul si a iesi pe alta strada decat cea indicata...si spun asta fiindca la inceput eu am ratat de doua ori in sensul giratoriu deoarece aveam viteza mai mare de deplasare decat ma putea repera GPS-ul!).

Northampton este un oras de marimea Craiovei sau Timisoarei, situat la 80 de mile la nord de Londra. Este un oras tipic englezesc in care cladiri mai inalte sunt doar in zona centrala, in rest fiind impanzit de cartiere de case cu unul sau doua nivele maxim.

Casele englezesti nu au temelie inalta, ba majoritatea n-au deloc temelie fata de sol, parterul fiind la nivelul acestuia si din aceasta cauza par si mai mici decat cele de la noi. Preponderent sunt din lemn, iar cele considerate de lux sunt din materiale dure ca piatra, caramida si ciment. Ele respecta un plan urbanistic zonal. Casele dintr-un cartier sunt toate la fel, deosebindu-se doar prin modul in care locatarii isi amenajeaza spatiul din fata casei. Dar de obicei in fata casei nu este decat parcarea, gradina si celelalte acareturi fiind in spatele casei, ferite de privirile trecatorilor sau curiosilor.

Marea lor majoritate au un living, bucatarie, o baie de serviciu si maxim un dormitor la parter, iar la etaj doua sau trei dormitoare cu baia mare. Deci nimic deosebit fata de ceea ce se construieste pe la noi. In schimb dormitoarele sunt mai mici, ei utilizand aceste camere doar pentru odihna, restul timpului liber de acasa petrecandu-l in living-ul de la parter. Ce-i drept, daca vin oamenii de la serviciu pe la ora 18 sau 19, apuca sa manance si sa mai caste putin ochi la TV dupa care somn...., asta in cursul saptamanii, ca in weekend exista suficiente oportunitati de a iesi in oras sau in afara acestuia. In aceste case nu exista calorifere, incalzirea facandu-se cu o centrala termica amplasata in mijlocul casei, undeva laga scara de acces la etaj, bine mascata, din care pleaca tuburi de ventilatie in toata casa catre toate incaperile din ea. Este stilul de incalzire adaptat in marile magazine si market-uri din toata lumea.

Orasul mi-a placut fiindca era linistit si curat.Nu pot spune ca am vazut magazine care sa-m rupa gura (cum se zice), singurul lucru remarcabil in toate magazinele fiind stilul aerisit de expunere a marfii asa cum vedem la noi in Mall-uri. Ce mi-a placut in oras au fost cladirile frumoase, bine intretinute si arhitectura acestora. Parte din ele am reusit sa le pozez si sa le postez intr-un album pe Internet in locatia: http://picasaweb.google.ro/vvanca/NorthamptonUK0609022010#

Treaba faina este cu parcarile in zona centrala! Acolo nu sunt spatii mari cu parcari amenajate, asa ca acestea sunt amenajate din loc in loc pe diferite strazi cu sens unic. Pe aceste strazi nu se parcheaza decat pe o parte, nu ca la noi, de ajungi de abia sa te strecori chiar si pe o strada cu sens unic. Langa fiecare astfel de mini parcare sunt aparate de taxat dar care nu elibereaza chitante decat pentru o stationare de maxim o ora! Ingenios! Ma si miram de ce sunt atat de putine masini prin acele parcari! Daca depasesti cu 5-10 minute ora de stationare, poti sa spui la revedere masinii daca mai apucati sa vedeti cand este ridicata. Un agent de parcari, supravegheaza mereu masinile parcate si ora la care acestea trebuie sa se puna in miscare, iar daca nu se misca, atunci baiatu pune mana pe telefon sau statie si anunta imediat pe cei de la ridicari masini. Simplu! Deci pana la urma trebuie sa ai mare grija sa parchezi masina in zone cat mai apropiate de loactiile in care se doresc a fi facute cumparaturi sau alte activitati pentru a putea sa te intorci repede si sa mai prelungesti sederea prin plata unei noi ore la aparatul de taxat.

In rest, cu parcarile n-am vazut sa fie asa mare problema ca la noi. In general oamenii si le parcheaza in fata casei, pe aleile acestora sau pur si simplu in strada (dar numarul acestora este foarte mic).

Ce m-a impresionat insa cel mai mult in timpul acestei vizite a fost modul extraordinar de amabil si placut in care se poarta englezii. Sincer, din filmele si serialele difuzate pe la noi aveam impresia ca enlezii sunt mai scortosi, adica mai rigizi si mai putini comunicativi. Taman pe dos! Sunt extraordinar de incantati atunci cand sunt antrenati intr-o conversatie, sunt amabili si foarte rabdatori in special cu cei ce se exprima mai greu si nu numai! Intr-un cuvant....englezii mi-au placut mult!

............................................................................. continuarea in partea a 3-a!!

Read More

Protest împotriva Ministerului Transporturilor şi CNADNR-ului

Propun ca în Codul Rutier acest semn să nu mai poarte denumirea de "Atenţie, Drum cu Denivelări!" ci "Atenţie, Drum cu Gropi!" lângă care să fie pusă o plăcuţă adiţională "Aici au fost banii dumneavoastră!".
Nu înţeleg cum de nimeni nu a dat încă în judecată Ministerul Transporturilor si implicit CNADNR pentru starea drumurilor naţionale şi europene din România.
Nu este posibil ca acest minister prin aceasta companie să nu facă nimic în privinţa aceasta şi să-şi bată joc de toţi aceia ce plătesc vigneta de drum.
Nu este posibil să se afişeze mereu scuza că a fost o iarma grea, că nu este buget şi alte alea. Dar banii din rovignete unde săracie sunt? Bineînţeles în buzunarele regilor (mogulilor) asfaltului.
Nu se poate să-ţi dărâmi efectiv maşina (pe care majoritatea am dat foarte mulţi bani, munciţi cu greu) încercand să mergi pe aceste drumuri. Nimeni nu face nimic în acest sens, nici măcar bunavoinţa de a pune niste nisip cu pietriş în craterele apărute în asfalt.
Pe europeanul ce leaga Bumbeşti-Jiu de Rovinari este un calvar! Ştim cum s-a adjudecat modernizarea acestui drum, ştim şi cine şi-a însuşit banii! Dar lipsa de bun simt este la ea acasa! CNADNR-ul sta şi se uită către minister iar acesta ca şi Moromete spune "N-am!".
O altă porţiune de drum impracticabilă este cea de aproape 10 km ce porneşte din localitatea Deduleşti către Piteşti. Şi câte alte drumuri europene şi nationale nu sunt în aceeaşi stare!

Lipsa de bun simţ face ca CNADNR-ul să nu pună nici un semn de avertizare măcar asupra stării drumului şi nici să marcheze locurile periculoase sau măcar să le împrejmuiască.
Nu înţeleg de ce societăţile de asigurare, care plătesc daunele celor care prin efectele asigurărilor de tip CASCO îşi repară maşinile urmare a daunelor produse din cauza acestor gropi, nu acţionează în instanţă Ministerul Transporturilor sau CNADNR!
Nu înţeleg de ce o asociaţie gen ACR (Automobil Clubul Român) nu face demersuri în acest sens!
Nu înţeleg de ce avocaţii care stau pe tuţă din lipsa de procese nu valorifică acest aspect!
M-a intrigat foarte mult săptămâna trecută când un prieten mi-a relatat că a fost oprit pe stradă de poliţia rutieră care era însoţită de cei de la Autoritatea Rutieră pentru a-l controla de plata rovignetei. Când prietenul meu le-a spus că nu le arată acest document decât dacă îi plătesc despăgubiri pentru cauciucul distrus într-o groapă din asfalt, aceştia din urmă au trecut la ameninţări şi intimidari! Nu este posibilă atâta nesimţire şi impertinenţă din partea organelor de control!
În Anglia, fiindcă numai ce am fost acolo şi am văzut cum stau lucrurile, plata taxei de drum se face numai în momentul în care se dovedeşte prin prezentarea actelor originale că s-a plătit asigurarea auto şi se dispune de verificarea tehnică la zi a maşinii. Dacă poliţia găseşte maşina fără taxa de drum plătită, indiferent dacă aceasta este trasă pe stânga într-un loc public sau parcare, o ridica imediat! (aceasta este numai una din metodele de a obliga pe cei ce circulă cu maşina pe drumurile publice la plata vignetei de drum!).
Haideţi oameni buni, în special cei ce şi-au stricat masinile pe aceste drumuri să dăm în judecată acest minister şi această companie ineficientă, să cerem despăgubiri pentru daunele create bunurilor noastre, pentru înşelăciune, proastă adminstrare şi lispă totală de interes.
Ruşine tuturor celor ce se ocupă de starea drumurilor din România!
Mulţi prieteni mi-au replicat în momentul în care am iniţiat acest protest ceva de genul "Pai nu pe ei i-ai votat?"
Da oameni buni, pe ei i-am votat si tocmai de aceea în baza votului meu cred ca am dreptul să mă ridic şi să protestez în special atunci cand e vorba de banii mei! Trebuie exprimate opinii şi din partea electoratului nu numai din cea a opoziţiei! Măcar să luam atitudine, nu să ne resemnăm!

Vlad Vanca

P.S. În link-urile Ministerului Transporturilor ( http://www.mt.ro/ ) si Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA ( http://www.cnadnr.ro/ ), puteţi vedea că nu se pomeneşte deocamdată nimic despre aceste drumuri, în accepţiunea celor responsabili, totul fiind OK! Se pot trimite mail-uri de protest din paginile acestora, iar pentru domnul Berceanu vă furnizez eu adresa: radu.berceanu@senat.ro

Read More

AVG Internet Security 9.0.730

Deoarece mai multi prieteni m-au interpelat in ultima vreme pentru a le sugera o solutie antivirus eficienta, m-am gandit sa supun atentiei dv-stra solutia AVG Internet Security 9.0.730 ce va ofera protectie atat impotriva virusilor, troienilor, mail-uri nedorite (spam), programelor spyware, cat si protectia porturilor de intrare si iesire din PC-ul dv-stra dinspre si spre Internet.

Recomand instalarea AVG Internet Security 9.0.730 din urmatoarea locatie: http://www.avg.com/eu-en/download-trial

Se va descarca un fisier de 872 kB denumit avg_iswt_stb_all_9_40.exe.

Prin lansarea in executie a acestuia se va incepe descarcarea propriu-zisa a programului (aproximativ 200Mb) de pe site-ul producatorului si apoi instalarea acestuia in sistemul dv-stra.

La instalare se va cere introducerea unui cod, cel generic fiind valid doar pentru o perioada de 30 de zile.

Daca lasati codul existent, veti beneficia de 30 de zile actualizari gratuite ale produsului si de suport tehnic din partea producatorului pentru orice fel de problema aparuta! Parerea mea este ca timp de 30 de zile puteti sa va dati seama de eficienta acestui program si daca el corespunde exigentelor dv-stra. Recomadarea mea este
sa-l incercati si eventual dupa testare sa-l achizitionati (nu costa decat 53 de euro pe an...deci cam 200 lei, sau 80 de euro pe doi ani....nimica toata daca stam sa ne gandim de cate probleme puteti fi feriti).
Eu zic ca merita!

O alta cale de a testa programul pe o perioada mai lunga de 30 de zile este dezinstalarea acetuia dupa ce a exiprat perioada de actualizare initiala si reinstalarea lui, beneficiind de un nou cod de 30 de zile. E o tehnica buna si care nu ia prea mult timp (ma refer la dezinstalare si instalare din nou) 

Recomandarea mea este cumpararea in final a acestuia, in acest fel ajutand dezvoltatorii si producatorii programului in mentinerea acestuia. (e firesc ca orice lucru bine facut sa fie platit!)

Dupa instalare vi se va cere repornirea PC-ului, iar dupa efectuarea acestei reporniri vi se va cere scanarea sistemului de virusi.

Ca sa nu existe dubii, puteti lasa si versiunea actuala de antivirus pe care o detineti sa mearga in paralel, desi se va incetini destul de mult functionarea systemului avand doua motoare active de scanare! Dupa ce va convingeti ca totul este OK puteti dezinstala una din versiuni.

Am tinut sa fac aceste precizari deoarece programul este complet si foarte eficient!

Nu stiu ce solutii folositi, dar cu siguranta aceasta este una foarte buna si care nu consuma resursele PC-ului!

Anterior, eu am avut solutia Corporate Client de la Symantec care m-a dezamagit cumplit (daca o aveti, va recomand s-o dezinstalati deoarece nu mai este deloc eficienta si riscati sa va infectati rau cu virusi vechi, nu cu semnaturi noi..., asa am patit eu!), am incercat timp de o luna aproape toate programele de gen si acesta m-a multumit in totalitate.
Daca suspectati ca PC-ul dv-stra a fost infectat cu un virus troian, atunci inainte va recomand utilizarea programului Trojan Remover 6.8.1.0 ce se poate descarca din urmatoarea locatie: http://www.simplysupersoft.com/download/dl/trjsetup681.exe

Si acest program are o perioada de evaluare de 30 de zile, dar eu zic ca este suficient pentru a putea sa-l utilizati in vederea inlaturarii troienilor din PC-ul dv-stra daca acestia au apucat sa infecteze sistemul.

SUCCES!

Read More

Impresii de calatorie partea 1

Fiindca in noiembrie am reusit sa achizitionez pe e-bay o masina second-hand din Anglia, am hotarat ca in februarie, dupa ce au trecut gerurile napraznice si valul de ninsori ce s-a abatut asupra Europei, sa merg sa ridic masina si sa o aduc in tara ca sa ma si folosesc de ea.

Zis si facut!

Dupa ce in prealabil am rezervat bilete la avion, am hotarat sa purced la drum.

Vineri seara am ajuns in Bucuresti si fiindca studiasem discutiile de pe diverse forumuri privind transportul public si privat din capitala, am hotarat sa dau un telefon unei companii de taxi pentru a putea ajunge la aeroport. Pot sa spun ca toate ofertele ce mi s-au facut din fata garii erau de cel putin trei ori mai mari decat m-a costat in final drumul de la gara la aeroportul Baneasa....denumit si Aurel Vlaicu. Nu imi dau seama cum de politia si autoritatile locale permit mafia din fata garii, ceea ce se face acolo fiind abuz de incredere si inselatorie. Chiar ma uitam ca erau numai tiriplici cu masini transformate in taxi pe acolo si nici o mare companie bucuresteana....probabil mafia si presiunile sunt atat de tari incat acestea din urma refuza sa se lupte cu mafiotii, preferand comenzile telefonice.

Ma rog....ca pe la noi...la nimeni! Dar acesta n-a fost prima intamplare ce avea sa-mi lase un gust amar!

Am ajuns si la aeroport...probabil i se spune asa...fiindca intr-adevar de aici ma pleaca ceva avioane ale companiilor de zbor low-cost BlueAir si Wizzair, fiindca in realitate arata ca si autogara din Targu-Jiu....adica
naspa. Singura diferenta notabila consta in faptul ca aeroportul era totusi incalzit si curatel.

Dupa ce am reusit sa ocup un loc pe putinele scaune din asa zisa sala de asteptare, care era si sala de bilete si de impachetare si de toate..., am asteptat cu rabdare ora de check-in pentru zborul pe care urma sa-l efectuez.

Dupa indelungi asteptari a venit si ora de predare a bagajelor si de vizare a biletelor.

Ajuns in fata punctului de predare bagaje, mi s-a spus ca bagajul ce urma sa fie trimis in cala avionului depasea cu trei kilograme greutatea maxima admisibila. Revoltat am spus ca-l cantarisem si eu acasa si ca acesta corespundea indicatiilor de pe pagina web a firmei de transport aerian, adica sa aiba maxim 20kg. Mi s-a replicat ca se schimbasera datele si aceasta greutate trebuia sa fie de maxim 15kg. Naspa moment!

Am fost pus sa aleg in a plati contravaloarea greutatii suplimentare, adica 15 euro pe kg (asta da suma....afacere curata! si nu am inteles de ce in euro atata timp cat la noi platile nationale se fac in lei....fiindca desi suntem in UE, tara noastra n-a trecut inca la moneda unica europeana...), sau renuntarea la 3kg din bagaj.

Bineinteles ca nu eram tampit sa platesc aceasta suma, asa ca inapoi cu bagajul, desfa-l si scoate 3kg...de haine...ca nu transportam altceva. Noroc ca am avut o plasa la mine in care le-am putut pune, chit ca apoi aratam ca taranul venit de la piata!

In final...bagajul s-a incadrat in limite si a fost acceptat!

Apoi au urmat formalitatile de vama....

Ei, pot sa spun ca vamesii nostri isi fac treaba, sunt vigilenti si corecti. Bineinteles ca am fost pus sa ma dezbrac de orice ar fi putut contine elemente metalice si am aranjat lucrurile in tavitele puse la dispozitie. Dupa ce am fost pus sa despachetez o plasa plina de cabluri ce le luasem pentru telefoanele mobile si echipamentele ce urmau sa fie puse pe masina, am fost lasat sa mi le iau si sa le reimpachetez.

In sfarsit....mai urma doar imbarcarea!

Sala de asteptare de aici din fata portilor este extrem de mica, iar fiindca intr-un interval de o ora trebuiau sa plece sase curse aeriene cu diferite destinatii europene si deoarece aceasta sala nu mai facea fata aglomeratiei, baietii destepti s-au gandit sa dea alinierea in fata portilor de imbarcare ca sa mai comaseze prostimea. Cu trei sferuri de ora inaintea imbarcarii s-a emis anuntul pentru toate portile, iar naivii...printre care si eu bineinteles...m-am aliniat in aglomeratia din fata portilor.

Cand a venit in sfarsit ora imbarcarii, au catadicsit sa apara si soferii autobuzelor sa dea drumul la masini, probabil sa fie siguri ca se misca din loc, nicidecum sa le incalzeasca!

Momentul trecerii prin poarta de imbarcare catre autobuz a fost unul ce mi-a amintit de perioada post 1989 decembrista cand se afla ca au bagat carne pe la o alimentara. Nu exagerez deloc!

S-a facut o busculada de nu-mi venea sa cred! Parca eram la o cursa, impinsaturi, coate, calcat pe picioare...parca oamenii erau disperati sa plece avand in spate cine stie ce primejdie iminenta!

Si am reusit sa ma urc in autobuz....si am stat pana s-a umplut ochi de nu aveai loc sa mai arunci un ac! Niste britanci care au aparut cu putin timp inainte de a se pune autobuzul in miscare, se uitau nepuntinciosi la acesta nestiind pe unde sa mai intre si ei...! In final li s-a facut semn sa intre langa sofer. Bineinteles ca desi avionul nostru pleca primul, autobuzul in care eram a plecat in urma celorlalte autobuze ce duceau pasagerii altor curse aeriene.

Daca stiam cat era drumul pana la avion, mai bine mergeam pe jos...! Atata circ gratuit si inghesuiala pentru 300 de metri!

Ajunsi la scara avionului, am beneficiat de a doua mare busculada. Oamenii se repezeau pe scara de parca toti ar fi dorit sa prinda loc la geam! Chiar nu imi dau seama ce era atata panica! Oamenii de ordine ce supravegheau imbarcarea au trebuit sa intervina de cateva ori si sa opreasca multimea dezlantuita ce urca in pas alergator pe scara deoarece aceasta nu era foarte stabila si risca sa se basculeze. Fratele meu...n-am crezut sa vad asa ceva!

Eh...in final....dupa impinsaturile de pe scara avionului, am reusit sa patrund si eu in el si am gasit un loc pe care l-am si ocupat, chiar daca nu era la geam!

Avionul era un Airbus vechi de cel putin 20 de ani! Scaune din piele scorojita si frecata, reci de iti ingheta nu numai fundul pe ele la primul contact!

Bine macar ca avionul a decolat la timp fara alte incidente! In sfarsit....lumea se mai linistise!

Dupa ce am traversat Canalul Manecii am fost anuntati de catre capitanul avionului ca trebuie sa ne pregatim de aterizare! Am ramas uimit fiindca mai erau inca 40 de minute minim de zbor, asta dupa ce vazusem anterior orarul de zbor. Cuminti ne-am pus centurile si am asteptat!

Au urmat niste looping-uri aeriene, cu urcari bruste si coborari planate de nu intelegeam ce se petrece. Desi la un moment dat am sesizat ca au fost oprit tot, nu stiam ce se petrece! Abia spre finalul calatoriei, capitanul ne-a explicat ca a trebuit sa faca nu stiu ce resetari ce au implicat oprirea aeronavei in zbor si repornirea ei...probabil nu mai raspundea la nu stiu ce comenzi si cei de la sol le-au sugerat asa ceva, sa urce cat mai sus ca sa poata face aceasta manevra in planaj. Interesant!

Bine ca am ajuns la destinatie in Lutton unde am respirat usurat ca am terminat o calatorie destul de naspa. Anglia ne-a urat bun venit!

Continuarea in partea a doua...!

Read More

Din nou...despre fericire

M-am apucat de acest post din dorinta de a infirma supozitiile unor prieteni sau amici ca as fi intr-o faza naspa (a se intelege depresiva) mai ales dupa penultimul post "Prioritatea nr.1". In acel post incepeam prin a spune ca citind un post mai vechi pe care l-am si redat apoi, m-am amuzat si aceasta din cauza ca multe lucruri au ramas neschimbate fata de ceea ce imi propusesem atunci!

Chiar ma amuza ca alegand anumite melodii ale zilei, sunt de asemenea judecat ca avand o stare buna sau rea. Intr-adevar in general incerc sa gasesc ceva care sa exprime cat mai bine starea mea de spirit in momentul postarii, dar asta nu inseamna ca acea stare este si persistenta.

Eu fiind o fire extrovertita, reusesc sa ma eliberez destul de repede de ceva care ma apasa refuland furia, supararea sau nemultumirea la un moment dat, apoi totul revenind la normal si decurgand absolut firesc.

Fiindca tot am postat azi pe facebook citate despre fericire, pana la urma asta si simt acuma, incerc sa-mi explic aceasta stare prin urmatoarele argumente:

- sunt fericit, fiindca asa cum scria intr-un citat "Fericirea este alcătuită dintr-un şir de plăceri mărunte." si recunosc ca toate acestea insumate imi dau o stare de multumire;

- sunt fericit de fiecare data cand reusesc sa duc la bun sfarsit ceea ce mi-am propus, indiferent cat de marunt ar putea parea acel ceva;

- sunt fericit ca am langa mine persoana care ma cunoaste cel mai bine, are incredere in mine, ma intelege, ma sustine si ma ajuta sa-mi incarc mereu bateriile;

- sunt fericit ca cei pe care-i iubesc si ii consider foarte apropiati sunt sanatosi;

- sunt fericit de ceea ce fac zilnic fiindca chiar imi place ceea ce fac;

- sunt fericit de fiecare data cand cunosc oameni inteligenti de la care pot invata ceva;

si lista poate continua....

Asa cum scriam intr-un post anterior, fericirea este o stare de bine, de siguranta, iar atunci cand o ai nu numai ca o impartasesti celor din jur ci chiar ii poti determina si pe acestia sa o descopere si sa se bucure de ea.

Optimistii in general sunt niste oameni fericiti fiindca reusesc sa vada partea plina a paharului in orice situatie.

A ne lasa coplesiti de necazurile marunte fara a avea speranta si puterea de a le infrunta, ne determina sa fim nefericiti.

De fiecare data cand zic ca sunt fericit, ma raportez la momente in care n-am fost si ma bucura faptul ca am reusit sa trec peste acele perioade.

De multe ori imi propun sa ma bucur de fiecare zi, nu ca si cum ar fi ultima, ci de ea in sine fiindca timpul trece atat de repede si odata cu el si viata noastra!

Read More